José Saramago, Omul duplicat

Tertuliano Maximo Afonso, protagonistul romanului Omul duplicat, este profesor de istorie la liceu. Este divorţat, deseori deprimat şi duce o viaţă de rutină. Urmând sfatul unui coleg de a încerca să se distreze puţin, într-una din zile îşi închiriază un film, care însă nu-i face nici o placere. Târziu în noapte, se trezeşte din somn cu sentimentul că există o prezenţă străină în casă. Revine în sufragerie, unde lăsase deschis video-player-ul cu filmul înăuntru, şi descoperă figura unui actor care îi seamănă absolut perfect. Din acest moment, povestea se va transformă într-un thriller, în care victima se află în căutarea propriei identităţi – dacă nu a acelei ordini ce trebuie descifrate în orice haos.

„Într-un fel, se poate spune că, literă cu literă, cuvânt cu cuvânt, pagină cu pagină, carte după carte, am reuşit cu succes să implantez în omul care eram personajele pe care le-am creat. Cred că fără ele n-aş mai fi cel care sunt azi; fără ele poate că viaţa mea n-ar fi reuşit să devină altceva decât o schiţă imprecisă, o promisiune care, ca atâtea altele, n-ar fi ramas decât o promisiune.” (José Saramago)

Editura Polirom