Paul Ricœur, Iubire şi justiţie

Cauza este în general înţeleasă ca „iubire sau justiţie”, şi nu „iubire şi justiţie”. În limbajul curent, şi chiar la un nivel de reflecţie mai elevat, a fortiori când cele două concepte sunt prezentate în conflict, nu există, nu pot exista punţi între practica individuală a iubirii de aproape şi cea colectivă a justiţiei ce stabileşte egalitatea şi echitatea. Fie că e favorizată una sau cealaltă, se insistă asupra disproporţiei între iubire şi justiţie. Toată reflecţia lui Paul Ricœur tinde să demonstreze proporţia, legăturile, dialectica foarte profundă, tensiunea vie şi fecundă între iubire şi justiţie care apare în momentul acţiunii. Amândouă sunt analizate într o economie a darului ce debordează din toate părţile etica de care se simt responsabile. O logică a supraabundenţei provoacă întotdeauna logica echivalenţei. Publicată iniţial în Germania, în ediţie bilingvă, această reflecţie este completată de două articole din Fondul Ricœur, pe teme apropiate.

Editura Art

J.M.G. Le Clézio, Urania

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Daniel Sillitoe trăieşte împreună cu familia sa într-un sat din Franţa. Situaţia familială, dar şi cruzimile realităţii îi sădesc în suflet dorinţa de a evada. Citind în fiecare seară aceeaşi carte despre zeii Olimpului, băieţelul îşi creează propria sa lume, Urania, o ţară de vis, unde totul e la locul lui, unde totul e frumos. Peste ani, devenit geograf, Daniel pleacă să exploreze un sat din Mexic. În această regiune bogată, ameninţată de traficul de carne vie şi de mercantilism, el descoperă ruinele a două oraşe întemeiate în secolul al XIX-lea de către comunităţi creştine. Având în minte plăsmuirile copilăriei, Daniel încearcă să transforme cele două cetăţi într-unele ideale: Emporio şi Campos devin, ca şi Urania de odinioară, cetăţi utopice. Eşecul este inevitabil. Dar avem nevoie de vise, chiar dacă nu devin realitate.
Editura Art

Manuel Vázquez Montalbán, Roza din Alexandria

În Caraibe plouă. Un marinar singuratic cade pradă melancoliei în aşteptarea unui vapor salvator, Roza din Alexandria, care îl va duce în celălalt capăt al lumii.
Barcelona. Este găsit cadavrul mutilat al unei tinere. Detectivul Pepe Carvalho porneşte pe urmele criminalului. Lucrurile iau amploare: piste false, întâmplări sordide, poliţişti corupţi, prostituţie, droguri, intrigi.
Montalbán ne arată o Spanie asemenea unei roze care îşi schimbă culoarea de la clarobscur la întunecat, de la palid la purpuriu. E ca destinul - nesigură, dar atât de bine definită. Ignoranţa, dispreţul, frica, superficialitatea, lăcomia, mizeria umană sunt puse faţă în faţă cu luciditatea şi cinismul lui Pepe Carvalho, un hedonist sentimental, care dezleagă misterul crimei cu graţia cu care se deschide o roză.
Lecţia este simplă: „Trăim doar o dată şi trebuie să învăţăm să iubim şi să trăim.”

Editura Art

„Ceea ce-l înrudeşte structural pe Blecher cu Kafka, cu Bruno Schulz sau cu Robert Walser e mai ales facultatea de a se instala în nenorocire, de a o accepta ca o condiţie a vieţii curente. Înainte ca boala să se manifeste, el înregistrează o agresivitate sistematică a universului, îndreptată împotriva sa. Există locuri virane sau închise, care îi provoacă invariabil stări de leşin voluptuos, prevestite printr-o bizară beţie olfactivă. Lucrurile ies din neutralitatea lor şi-l asaltează, căutând să-l fascineze sau să-l terorizeze.” (Ovid. S. Crohmălniceanu)

Cine a realizat prima sculptură la vârsta de opt ani? Care artist celebru era obsedat de ideea inventării unui aparat de zbor? Cine a vândut o singură pictură de-a lungul vieţii? Această carte oferă toate răspunsurile. Prezentând tinerilor cititori douăzeci dintre cei mai mari artişti ai tuturor timpurilor, de la Giotto la Van Gogh, aduce în prim-plan unele dintre cele mai uimitoare capodopere, precum şi descrieri interesante ale artiştilor în momentul creării operelor-toate destinate copiilor de peste şapte ani.

Editura Art