Julio Cortázar, Bestiar

Cele opt povestiri fantastice vorbesc despre lucruri şi întâmplări obişnuite ce ajung să capete pe nesimţite dimensiunile unui coşmar sau scot la iveală lumi paralele. De la casa aparent banală care este ocupată de nişte creaturi misterioase până la enigmatica Delia, expertă în dulciuri, ai cărei logodnici mor în imprejurări ciudate, de la Alina Reyes, ce trăieşte viaţa altei femei, aflate la mare departare, până la ferma bântuită de un tigru însetat de sânge, Cortázar ne oferă o lectură surprinzătoare, care ne schimbă percepţia asupra realităţii.
„Pentru Cortázar, a scrie înseamnă să se joace, să se amuze, să organizeze viaţa - cuvintele, ideile - cu arbitrarul, fantezia, libertatea şi lipsa de responsabilitate de care doar copiii sau nebunii dau dovadă. Însă, jucându-se astfel cu destinul, Cortázar deschide noi perspective, scoate la lumină laturi obscure ale sufletului omenesc şi cocheteaza cu transcendentul.” (Mario Vargas Llosa)
„Citind Bestiar,încă de la prima pagină mi-am spus că Julio Cortázar e un scriitor aşa cum mi-aş fi dorit eu să ajung când aveam să fiu cu adevărat «mare». Cortázar străluceşte prin elocvenţă, prin erudiţie, prin memoria lui incredibilă şi umorul periculos.” (Gabriel García Marquez)
„Incă de mic, relaţia mea cu lucrurile, cu scrisul nu a fost diferită de relaţia mea cu lumea în general. Se pare că m-am născut ca să nu accept lucrurile aşa cum sunt.” (Julio Cortázar)

Editura Polirom

Cartea lui Manuel este un roman ce se încadrează perfect în tiparul postmodernismului literar. Având ca pretext iniţiativa protagonistului de a aduna, împreună cu prietenii săi, o serie de texte preluate din ziare şi documente oficiale într-un album dedicat generaţiei viitoare (reprezentată de micul Manuel), cartea sintetizează controversele politice şi mişcările sociale din timpul anilor ‘70. Dar romanul lui Cortázar ridică totodată o serie de întrebări referitoare la funcţiile limbajului, la dimensiunea subiectivă a interpretării, la erotism ca mijloc de reevaluare a normelor sociale, precum şi la rolul jocului - la nivel mental, mai ales, dar şi în raport cu o realitate pe care o poate schimba în rău, la fel ca orice act serios, sau o poate ameliora prin puterile sale dintotdeauna asupra fantasticului şi fabulosului.

Editura Polirom