Dennis Lehane, Shutter Island

În 1954, din spitalul psihiatric de pe Insula Shutter dispare o pacientă periculoasă, responsabilă pentru o serie întreagă de crime. Şerifii federali Teddy Daniels şi Chuck Aule se deplasează la faţa locului pentru a investiga dispariţia, iar cercetările lor dezvăluie practici sinistre care se desfăşoară nestingherite în acest loc izolat şi macabru. Mersul investigaţiei trasează liniile unui thriller psihologic incitant, care ţine orice cititor cu sufletul la gură până la ultimele pagini, culminând cu o ultimă şi cutremurătoare descoperire. Citind Shutter Island înţelegem imediat de ce Martin Scorsese l-a adaptat pentru marile ecrane, prelungind astfel seria romanelor lui Dennis Lehane care au fost transformate in filme prestigioase (dintre care amintim Mystic River, regizat de Clint Eastwood in 2003, sau, mai recent, Gone, Baby, Gone, regizat de Ben Affleck).

Editura Paralela 45

William S. Burroughs (1914-1997) este un autor intrat în mitologia literară a secolului XX. Atât opera, cât şi biografia sa au fost marcate de toxicomanie, descrisă de autor ca o ilustrare a fenomenului mai general al dependenţei şi al controlului. Printre alte titluri semnificative din creaţia sa se numără romanele: Junki, Interzone, Queer, Mind Wars, trilogiile Cut-Up şi Western Lands.
Romanul care l-a consacrat, Prânzul dezgolit (1959), a constituit obiectul unui proces considerat ultima acţiune majoră de cenzură împotriva unei opere literare în Statele Unite. Verdictul final, favorabil, s-a datorat pledoariei unora dintre cei mai importanţi scriitori americani ai epocii, precum Norman Mailer şi Allen Ginsberg, care au certificat valoarea artistică a cărţii.
“O carte de o mare frumuseţe şi de o splendoare rară, obsesivă.” (Norman Mailer)
“Un adevărat geniu şi primul mitograf al jumătăţii de secol XX, William Burroughs este descendentul direct al lui James Joyce. Prînzul dezgolit e un festin de neuitat.” (G. Ballard)
“O capodoperă. Un strigăt infernal, o carte brutală, înfricoşătoare şi de un comic devastator care oscilează între halucinaţia nestăpânită şi satira precisă şi feroce.” („Newsweek”)Editura Paralela 45

Într-o lume primordială,de basm straniu, Elisabeth şi Paul, frate şi soră, cele două personaje principale ale romanului, născute pentru a rămâne copii, se dedau unui joc de-a viaţa şi de-a moartea. Se adoră şi se sfâşie între ei, dorm treji un somn care redă lucrurilor sensul lor cel adevărat. Trezindu-se peste noapte moştenitorii unui tânăr american foarte bogat, mort într-un accident de automobil - soţul lui Elisabeth dintr-o căsnicie încă neconsumată -, cei doi, incapabili să respecte vreuna dintre noile reguli, îşi reconstruiesc în mijlocul bogăţiei idolii vieţii de contrabandă cu care fuseseră obişnuiţi.Editura Paralela 45

„Toate istoriile literare visează să fie pure prin definiţie şi sunt impure prin natură. Există destule impurităţi şi în cea de faţă. Nu le-am eliminat, fiindcă nu am vrut sa scriu o opera perfectă (din acest punct de vedere) şi stearpă, ci una vie şi chiar contradictorie, în măsura în care nu exprimă un autor abstract, intemporal, ci pe mine cel de acum şi de aici, cu lecturile, competenţa, temperamentul, gustul şi capriciile mele. Şi pentru că nota de relativitate implicată în această recunoaştere să nu conducă la iluzii deşarte, va trebui poate (oricat de lipsit de modestie aş părea) să reiau recomandarea făcută de un celebru filosof în pragul uneia din operele sale: cartea mea va fi înţeleasă cu atat mai bine cu cât cel care o va citi va fi reflectat el însuşi la operele comentate în ea. Nu ofer un manual destinat instruirii, ci, cel mult, o încercare menită să placă celor instruiţi. Dacă, pe de altă parte, e adevarat, şi cât de frumos spus de către Calinescu în finalul prefeţei la Istoria lui, «că literatura poate sluji drept cea mai clară hartă a poporului român», nu mă consider, in ce mă priveşte, decât unul dintre zecile de cartografi, silitor şi modest benedictin al ideii că fiecare se cuvine judecat dupa ce a realizat, oricât de mare ar fi depărtarea la care se află harta lui de harta ideală pe care, în naivitatea lor, iubitorii de literatură o cred posibilă.” (Nicolae Manolescu)

Editura Paralela 45

250 lei

225 lei

Filosof german neokantian, Ernst Cassirer (1874-1945) a pornit în realizarea principalei sale opere, Philosophie der symbolischen Formen/Filosofia formelor simbolice, de la o serie de principii kantiene în vederea elaborării unei teorii a culturii prin care afirma că limba, miturile, religia, arta, ştiinţa sunt toate forme simbolice, care nu mai trebuie înţelese pornind de la vreo „lege universală” a naturii umane sau prin raportare la vreo instanţă exterioară lor.