Philippa Gregory, Moştenirea Boleyn

Înscriindu-se în ciclul romanelor care au drept subiect epoca dinastiei Tudor, Moştenirea Boleyn (2006) evocă admirabil atmosfera de teroare şi nesiguranţă ce domneşte la curtea Angliei în ultimii ani de cârmuire ai regelui Henric al VIII-lea, văzută din perspectiva a trei femei extrem de diferite, ale căror destine sunt legate între ele prin moştenirea cumplită lăsată în urmă de Anne Boleyn: regina Anne de Cleves, Katherine Howard, domnişoara ei de companie şi apoi succesoarea ei la tronul Angliei, şi Jane Boleyn, femeia care şi-a trimis soţul şi cumnata la eşafod prin mărturia ei mincinoasă şi care devine unealta distrugerii acestor două regine efemere. Philippa Gregory încearcă să restabilească adevărul istoric şi să ofere cititorului un portret cât mai apropiat de realitate al acestor trei femei nedreptăţite vreme îndelungată de sursele istorice, surprinzând cu o subtilitate uimitoare gândurile, temerile, ambiţiile şi eforturile lor de-a supravieţui într-o lume primejdioasă, sfâşiată de intrigi complicate şi condusă de un rege tiranic, suspicios şi răzbunător, care dispune după bunul său plac de vieţile supuşilor şi se crede egalul lui Dumnezeu. Alternând cu măiestrie perspectivele narative şi mizând pe naraţiunea la persoana întâi, Philippa Gregory creează personaje credibile, oferind cititorului o perspectivă inedită şi incitantă asupra evenimentelor istorice.

Editura Polirom

Daniel Silva, Asasinul englez

Asasinul englez este al doilea roman din ciclul de nouă cărţi ce-l au în prim-plan pe Gabriel Allon. Fostul agent Mossad este angajat de către un misterios bancher elveţian, căruia trebuie să-i restaureze un tablou. Numai că jobul va lua o întorsătură cu totul neaşteptată: angajatorul este mort, iar ceea ce pare să fi fost o colecţie impresionantă de Mari Maeştri a dispărut. Deşi anii petrecuţi în slujba Mossadului au trecut de mult, Allon se teme ca implicarea sa în descoperirea cadavrului nu va fi bine văzută de autoritaţile elveţiene, drept care încearcă să părăsească ţara. Este prins şi acuzat nu numai de uciderea bancherului Augustus Rolfe, dar şi de asasinarea palestinianului Ali Hamidi, în urmă cu 25 de ani, pe teritoriul elveţian. Din această clipă, Allon nu-şi mai poate nega trecutul, şi îşi foloseşte întreaga experienţă pentru a scăpa din mâinile acuzatorilor şi pentru a dezlega misterul.Editura Polirom

Mihai Burcea, Marius Stan, Mihail Bumbeş, Dicţionarul ofiţerilor şi angajatilor civili ai direcţiei generale a peniteciarelor

Volum aparut sub egida Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului in Romania
Dictionarul ofiterilor si angajatilor civili ai Directiei Generale a Penitenciarelor reprezinta un instrument de lucru util pentru reconstituirea multiplelor aspecte ale sistemului concentrationar din perioada comunista. Expunerea concisa, informatia inedita si exhaustivitatea confera lucrarii o valoare de document: profilurile profesionale si morale ale celor care au servit aceasta institutie represiva ii contureaza istoria, evidentiindu-i mecanismele de functionare si modul de organizare. In acest prim volum, cercetatorii istoriei recente, elevii si cadrele din actualul sistem de pregatire profesionala al Administratiei Nationale a Penitenciarelor, dar si fostii detinuti sau publicul larg pot identifica (dupa anumite informatii extrase din dosarele profesionale: numele, locul si data nasterii, parcursul profesional etc.) persoanele care au administrat aparatul central al sistemului carceral comunist. Prezentarea structurii din teritoriu (penitenciare, colonii si unitati de munca) va face obiectul volumelor al II-lea si al III-lea ale Dictionarului.

Editura Polirom

Claudio Moreschini, Istoria filosofiei patristiceDupă Istoria literaturii creştine vechi grecesti şi latine, în Istoria filosofiei patristice Claudio Moreschini prezintă gândirea creştină de la primele sale forme de manifestare până în secolele al VI-lea şi al VII-lea, în opoziţie cu filosofia păgână. In noile şi divergentele interpretari ale împrumuturilor conceptuale - medio- şi neoplatonice, neopitagoreice, stoice, aristotelice sau chiar hermetice - se pot identifica nu doar influenţele culturii greco-romane, ci şi noutăţile teoretice aduse de Sfinţii Părinti: doctrina Sfintei Treimi, creaţia ex nihilo, consideraţiile asupra materiei, timpului şi eternităţii, categoriile şi limitele limbajului în faţa infinităţii şi inefabilităţii lui Dumnezeu, natura sufletului şi scopul sau etico-religios etc. Aceste teme, ce se vor regăsi în filosofia medievală, şi modul în care au fost abordate de diferiţi autori dovedesc autonomia speculativă a gândirii patristice în efortul de asimilare a tradiţiilor şi de interpretare în cheie creştină a conceptelor şi categoriilor fundamentale ale filosofiei elene.

Editura Polirom

Julio Cortázar, Bestiar

Cele opt povestiri fantastice vorbesc despre lucruri şi întâmplări obişnuite ce ajung să capete pe nesimţite dimensiunile unui coşmar sau scot la iveală lumi paralele. De la casa aparent banală care este ocupată de nişte creaturi misterioase până la enigmatica Delia, expertă în dulciuri, ai cărei logodnici mor în imprejurări ciudate, de la Alina Reyes, ce trăieşte viaţa altei femei, aflate la mare departare, până la ferma bântuită de un tigru însetat de sânge, Cortázar ne oferă o lectură surprinzătoare, care ne schimbă percepţia asupra realităţii.
„Pentru Cortázar, a scrie înseamnă să se joace, să se amuze, să organizeze viaţa - cuvintele, ideile - cu arbitrarul, fantezia, libertatea şi lipsa de responsabilitate de care doar copiii sau nebunii dau dovadă. Însă, jucându-se astfel cu destinul, Cortázar deschide noi perspective, scoate la lumină laturi obscure ale sufletului omenesc şi cocheteaza cu transcendentul.” (Mario Vargas Llosa)
„Citind Bestiar,încă de la prima pagină mi-am spus că Julio Cortázar e un scriitor aşa cum mi-aş fi dorit eu să ajung când aveam să fiu cu adevărat «mare». Cortázar străluceşte prin elocvenţă, prin erudiţie, prin memoria lui incredibilă şi umorul periculos.” (Gabriel García Marquez)
„Incă de mic, relaţia mea cu lucrurile, cu scrisul nu a fost diferită de relaţia mea cu lumea în general. Se pare că m-am născut ca să nu accept lucrurile aşa cum sunt.” (Julio Cortázar)

Editura Polirom